Ani de liceu... Trei cuvinte care trezesc nostalgii. Stelei Enache îi sunt tare aproape de suflet. Şi acum primeşte scrisori de la admiratori.

Liceul este cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui tânăr. Înainte vreme, lumea era mai liniştită, acum profesorii nu mai au autoritate, iar copiii nu îşi mai iubesc profesorii. "Eu mi-am iubit profesorii", spune Stela Enache. "Nicolae Corjos a luat legătura cu Florin şi l-a rugat să facă muzica la acest film. A făcut filmul şi ne-a chemat să vedem filmul la rece, să facem măsurători cam pe unde ar veni muzica. Voia un generic bun pentru acest film.

Genial mi s-a părut cel care a făcut versurile piesei, Saşa Georgescu, pentru că ne-am regăsit acolo şi noi, cu emoţiile noastre din liceu. Nicolae Corjos a reuşit să conserve acea perioadă, să păstreze intact un fel de romantism. Şi-a ales oameni foarte buni precum Ştefan Bănică jr, care era la începutul carierei, la fel Oana Sârbu, nu îi uit deloc ce drăguţi erau.

Toţi au fost buni. Scenariul lui George Şovu a fost minunat. Iată că s-a putut realiza un film extraordinar într-o perioadă cumplită, cu multe probleme, un film de care nu ţi-e ruşine astăzi, la 20 de ani de la premieră. Această melodie, «Ani de liceu», a devenit un fel de imn al liceenilor. Oamenii sunt dornici de această întoarcere la inocenţă...

Mă emoţionează de câte ori cânt acea piesă. A cântat-o şi Oana Sârbu. Dacă m-aş întâlni cu mine adolescentă cred că m-aş sfătui să fiu aceeaşi. Eu am muncit mult în perioada aceea. Dacă nu acumulezi atunci, după aceea e prea târziu. Dacă nu îţi faci meseria cum trebuie te prind cu cioara vopsită şi mai bine e să fii bun în ceea ce faci", a încheiat Stela Enache.

Regizorul "Liceenilor", Nicolae Corjos, a colaborat perfect cu Florin Bogardo, de aceea dispariţia acestuia l-a lăsat fără cuvinte. "Pentru mine este o pierdere foarte grea. A aşteptat o clipă rară şi poate că a găsit-o... Prea mulţi oameni de valoare s-au dus şi se mai duc încă, rămânem pustiiţi... Gândiţi-vă că, din zece filme, Florin Bogardo a făcut şase cu mine. Am debutat împreună cu filmul «Ora zero». «Vraja dansului» atunci a fost auzită prima oară. Era special, un compozitor exigent cu el. Sunt şocat de dispariţia lui şi nu pot decât să fiu trist...

Pot să spun că este cel mai interesant compozitor de muzică uşoară de la noi, iar compoziţiile lui au slujit enorm de mult filmul românesc. Mă gândeam nu cu mult timp în urmă la titlul doctoratului meu, «Muzica, componentă şi aureolă a audiovizualului». Am găsit termenul acesta pentru a descoperi relaţia dintre film şi muzică. Cred că Florin Bogardo a strălucit şi rămâne ca o aureolă în toate filmele mele. Sunt supărat pentru că este o mare pierdere. Florin Bogardo mi-a fost un perpetuu şi perfect colaborator. Reuşea să dea contur muzical gândurilor şi nu va fi prea curând egalat", a încheiat Nicolae Corjos.