Bucuresti
De la debutul formaţiei, în 1977, şi pînă în prezent, clujenii au înregistrat un disc single şi opt albume.
Prima apariţie Semnal M este discul single Durata/Moara, apărut
la Electrecord în 1977, în formula Iuliu Merca, Ştefan Boldijar, Tavi Popovici,
Liviu Hrişcu. Un an mai tîrziu este editat Trenul cursă de persoane Apahida – Cluj-Napoca, disc de
vinil (Electrecord, 1978). Albumul de debut conţine: Trenul cursă de persoane
Apahida – Cluj-Napoca, Racul, broasca şi o ştiucă, Colorînd o frază, Copiii pămîntului,
Versul, Generaţia noastră, Rîul, Vara amintirilor, Hore pe smalţ, Orizont şi înălţime.
La acest disc au “tras” Iuliu Merca, Ştefan Boldijar, Ghiţă Ciolac, Paul
Masgras, Ică Ioan Moca, Cristian Ranetti, Liviu Hrişcu.
HARD ROCK. Peste
doi ani apare tot pe vinil al doilea album, care a avut vînzări-record: Cîntece
transilvane (Electrecord, 1980). Piesele acestui disc (Glasul pămîntului, Învăţăturile
lui Badea Ion din Apahida către fiul său Gheorghe, Bal la Apahida, Colindătorii,
Primăvară românească, Fluier de pămînt, O roată de foc, Drumuri, Lungul drum al
nopţii către zi, Mai avem multe de făcut) sînt orientate spre un rock mai
aspru, asta datorîndu-se şi noului toboşar, Francisc Salamon, care evoluează alături
de Iuliu Merca – chitară, voce; Ştefan Boldijar – bass, voce; Ghiţă Ciolac –
claviaturi. În 1983 apare “Planeta visurilor noastre” (Electrecord), care conţine
piesele Gînduri pentru planeta noastră, Cu primăvara, La mijloc de pădure, Iar
de la început, Ian-cu pribeag, Zodie de grai, Planeta visurilor noastre, Iulia
(instrumental), Micro-concert pentru o chitară albă (instrumental).
PAUZĂ DE 10 ANI.
După o pauză discografică de zece ani apare compilaţia “Mari succese Semnal M”
(Eurostar, 1993) cu Bal la Apahida, Iancu pribeag, Moara, La mijloc de pădure,
Rîul, Iar de la început, Tînăra dimineaţă, La fereastra ta, Spune-mi cine eşti,
Desculţ în iarbă. La acest disc, componenţa formaţiei era Iuliu Merca – chitară,
voce; Ştefan Boldijar – bas, voce; Salamon Francisc – tobe; Marian Corjan –
voce; Călin Ciama – claviaturi; Urmează caseta audio “Unplugged” (Roton, 1995)
ce conţine piesele Vara amintirilor, Urare, Primăvară românească, La mijloc de
pădure, La fereastra ta, Rîul, Spune-mi cine eşti, Tînăra dimineaţă, M-a vrăjit
o stea, Midnight Blues, Bal la Apahida. Primul CD Semnal M este Poveşti la gura
sobei (Roton, 1996), apărut şi sub formă de casetă audio. Piesele sînt Poveşti
la gura sobei, M-a vrăjit o stea, Nobody Ask Me, Hupupu, Votaţi cu noi, Drumul
în doi, Ecou, Nopţi de argint, Vino acum, Împreună sîntem iar, Pământul, iar
grupul avea componenţa Iuliu Merca –
chitară, voce, Ştefan Boldijar – bass, voce şi Nagy Ştefan – drums, plus Jimmy
El Lako, Salamon Francisc, Marius Marchiş – colaboratori. În 2004 la Rage
Records apare un set de două CD-uri intitulate Ieri şi Azi.
“Condiţiile vitrege
din autobuze leneşe, fără încălzire sau aer condiţionat, din sălile de
spectacol foarte reci sau foarte calde, lipsa unui echipament optim... au fost îndulcite
de o gaşcă de zile mari, cu un extraordinar simţ al umorului, alături de care
s-au dat nişte spectacole super reuşite”
Saci Salamon, toboşar
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
